ASCO - ordin 108/2001

-extrasa din Lex Expert-

ORDIN Nr. 108 din 1 august 2001
pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004
EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 597 din 24 septembrie 2001

Ministrul de interne,
având în vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari,
în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
ART. 2
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmari prin marile unitati si unitatile de pompieri militari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage raspunderea juridica potrivit legii.
ART. 4
(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.
(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

p. Ministru de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat

ANEXA 1

DISPOZITII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare în vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurari pot initia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.
ART. 2
Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin în exploatare de catre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului si al depozitarii materialelor.
ART. 3
În sensul prezentelor dispozitii, termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:
a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat încarcarilor electrostatice;
b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încarca cu electricitate statica; în mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizeaza în medii cu risc de incendiu sau explozie;
c) corp electrostatic la pamânt - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depaseste 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pamânt si un punct oarecare al elementului considerat;
d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai daca intensitatea câmpului electric în zona depaseste o valoare determinata;
e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potentiale diferite fata de pamânt; în functie de valoarea medie a câmpului electric între cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);
f) dispersie - fenomen de împrastiere, raspândire, risipire; în sensul prezentelor dispozitii, definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile;
g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, încalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un câmp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia acumulata ramâne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza într-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora;
h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor încarcat si izolat, sub actiunea unui câmp electric exterior;
i) încaltaminte antistatica - încaltaminte încercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsa între 100 kOhm si 1.000 MOhm;
j) încarcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;
k) legare la pamânt - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamânt, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potentialul pamântului (considerat nul);
l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizata între diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de pamânt;
m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera întreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm;
n) priza de pamânt - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pamântul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente electrice;
o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamânt - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamânt;
p) scânteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;
r) transvazare - operatiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;
s) zona cu pericol de explozie - spatiul în care, în conditii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAP. 2
Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice

ART. 4
Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.
ART. 5
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica.
ART. 6
(1) Principalele materiale si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lâna, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul.
(2) Principalele operatiuni cinetice în care sunt prezente materiale si substante mentionate la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara încarcari electrostatice, sunt:
a) încarcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spalare, curatare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, slefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) macinare, concasare, sfarâmare.
(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încarcare electrostatica, sunt:
a) fabricarea fibrelor si firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hârtiei si imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu, în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2.
ART. 7
Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:
a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;
c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decât energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
ART. 8
În cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de încalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii favorizante astfel încât încarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

CAP. 3
Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu determinate de electricitatea statica

ART. 9
Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentratia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie si când exista un potential electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.
ART. 10
Scânteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vârfurile scânteilor.
ART. 11
Nivelul riscului generat de încarcarile electrostatice într-o zona de lucru se apreciaza în functie de energia minima de aprindere, astfel:
a) foarte redus >/= 100 mJ
b) redus 50 - 100 mJ
c) mediu 10 - 50 mJ
d) mare 0,1 - 10 mJ
e) foarte mare =/< 0,1 mJ.
ART. 12
Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare, golire, transport si distributie.
ART. 13
Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în functie de natura produsului de aprindere.

CAP. 4
Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECTIUNEA 1
Solutii pentru dispersia electricitatii statice

ART. 14
În functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pamânt (sisteme echipotentiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecarilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) marirea conductivitatii corpurilor izolante.
ART. 15
(1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamânt.
(2) În locurile în care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 - 10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.
ART. 16
Legarea la pamânt a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamânt, pâna la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel încât sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a încarcarilor electrostatice.
ART. 17
(1) Este obligatoriu sa fie legate la pamânt:
a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica;
b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, încarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încarcare-descarcare.
(2) Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:
a) fixarea demontabila (strângere);
b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).
ART. 18
(1) Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2) Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
ART. 19
Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra în contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamânt.
ART. 20
Legaturile la pamânt trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamânt, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.
ART. 21
Legarea la pamânt a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc în lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.
ART. 22
Reducerea frecarilor între corpurile (suprafetele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
ART. 23
Neutralizarea sarcinilor electrostatice înmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin:
a) ionizarea permanenta a atmosferei;
b) inductie electrostatica;
c) umidificarea atmosferei.
ART. 24
(1) Ionizarea atmosferei se realizeaza cu:
a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încarcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip alfa sau beta.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizându-se de-a lungul materialului.
ART. 25
Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un câmp electrostatic autoindus, ele constând dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin vârfuri. Legata la pamânt, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) încarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga însa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.
ART. 26
(1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata în cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru împiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70% .
(3) Masura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
ART. 27
Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

SECTIUNEA a 2-a
Masuri tehnico-organizatorice

ART. 28
Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scânteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:
a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de încarcare;
d) evaluarea mediului în care se lucreaza;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitatii acestor masuri.
ART. 29
Masurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice;
c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;
d) sa fie în concordanta cu noutatile în domeniu.
ART. 30
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza:
a) locul de munca;
b) legaturile la pamânt;
c) îmbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului;
d) operatiunile si procesele de fabricatie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
ART. 31
Actiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare;
b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.
ART. 32
Protectia împotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamânt, care în mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamânt a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamânt a instalatiilor de protectie împotriva trasnetului.
ART. 33
Legarea la pamânt trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm^2.
ART. 34
Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamânt trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
ART. 35
Rezistenta între obiectul legat la pamânt si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol.
ART. 36
Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamânt.
ART. 37
Se interzice folosirea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale care se încarca electrostatic.
ART. 38
În zonele în care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie.
ART. 39
În procesele de productie în care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba în vedere:
a) înlocuirea, pe cât posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;
b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricatie în încaperi cu atmosfera controlata si inertizata;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente;
e) legarea la pamânt pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2).
ART. 40
Actiunea asupra conductorilor vizeaza:
a) asigurarea echipotentialitatii între materialele si obiectele legate la pamânt;
b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.
ART. 41
Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, în functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice.
ART. 42
Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.
ART. 43
Pentru îmbunatatirea conductibilitatii partilor în miscare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
ART. 44
În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cât si în separatorul de praf, pe lânga legarea la pamânt trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfasurarii operatiunilor de uscare.
ART. 45
La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
ART. 46
La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.
ART. 47
Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile;
e) încarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru încarcare a pâlniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor în timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamânt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparatii în timpul functionarii instalatiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea încarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspândi sub forma de stropi, generând suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice;
l) transportul si manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate în acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamânt a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încarcarea, cât si pentru descarcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fara asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert si punerea în functiune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.
ART. 48
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie încarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata încarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamânt si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încarcarea.
ART. 49
Furtunurile flexibile de descarcare sau încarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse.
ART. 50
Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se întrerupa pe durata fenomenelor meteo însotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc în zone apropiate.
ART. 51
În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei.
ART. 52
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de încarcarile electrostatice.

CAP. 5
Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECTIUNEA 1
Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

ART. 53
(1) Încarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului în recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid.
ART. 54
(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.
(2) În cazul pâlniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operatiunii de umplere, prin pâlnie trebuie introdus un conductor legat la pamânt, pâna la partea inferioara a rezervorului.
ART. 55
În timpul încarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa în acestea o sârma sau tija metalica, în vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de încarcare legat la pamânt.
ART. 56
Pentru a se evita patrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.
ART. 57
Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur.
ART. 58
Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamânt, înainte de începerea operatiunilor de aburire si curatare.
ART. 59
Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare; ele trebuie mentinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase.
ART. 60
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
ART. 61
La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECTIUNEA a 2-a
Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide

ART. 62
La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamânt;
b) conectarea la pamânt a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;
c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice.
ART. 63
La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea în vedere urmatoarele:
a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba în constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;
b) asigurarea inertizarii recipientului înaintea începerii operatiunii de separare;
c) confectionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;
d) legarea individuala la pamânt a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

SECTIUNEA a 3-a
Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

ART. 64
În zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.
ART. 65
În camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa.
ART. 66
Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 50 grade C.
ART. 67
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse în raport cu mediul de lucru.

SECTIUNEA a 4-a
Masuri de prevenire specifice vopsirii în câmp electrostatic

ART. 68
La vopsirea în câmp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64 - 67, precum si urmatoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA;
b) distanta de siguranta prevazuta în reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii;
c) instalatia de vopsire prin pulverizare în câmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva caderilor bruste de tensiune.

SECTIUNEA a 5-a
Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate în miscare

ART. 69
În cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora.
ART. 70
Legarea la pamânt a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si îndreptati spre partea interioara a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).
ART. 71
Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice între arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamânt a întregului sistem.

SECTIUNEA a 6-a
Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

ART. 72
Toate elementele aflate în miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamânt prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.
ART. 73
Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar încaperile în care sunt amplasate se prevad în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.
ART. 74
(1) Reducerea nivelului de încarcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea în material a unor substante antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;
b) combinatie de stearina-amoniac (18 - 50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice.
(2) Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.

SECTIUNEA a 7-a
Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hârtiei

ART. 75
Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hârtia la presare.
ART. 76
Pornirea masinilor de fabricat hârtie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe întreaga latime a cilindrului de imprimare.
ART. 77
Instalatiile de fabricatie a celulozei si hârtiei trebuie mentinute în stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedând la îndepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei.
ART. 78
La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie sa se aiba în vedere urmatoarele:
a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;
b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.

SECTIUNEA a 8-a
Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere

ART. 79
(1) La rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea în rampa si în zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric între ele si se conecteaza la priza de pamânt.
(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de încarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamânt.

SECTIUNEA a 9-a
Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor

ART. 80
Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de functionare.
ART. 81
Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol.
ART. 82
(1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se îmbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de îmbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la bordul aeronavei.
ART. 83
(1) Legarea la pamânt a unei aeronave sau nave consta în luarea urmatoarelor masuri:
a) legarea la priza de pamânt a alimentatorului;
b) legarea la priza de pamânt a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legaturi electrice între aeronava, respectiv a navei si alimentator;
d) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus.
ART. 84
În cazul în care nu este specificata obligatia legarii la pamânt a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru înlaturarea sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si alimentator;
b) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
ART. 85
La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamânt în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential.
ART. 86
Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamânt pe toata durata de stationare.

SECTIUNEA a 10-a
Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

ART. 87
Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea în bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
ART. 88
(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare.
(2) Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scântei.
(3) Se interzice livrarea de carburanti în vase din mase plastice.
ART. 89
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).
ART. 90
La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECTIUNEA a 11-a
Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

ART. 91
În cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la:
a) interzicerea spalarii sau curatarii îmbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii pâlniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pamânt, pe durata încarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamânt, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamânt de la care se realizeaza încarcarea.

SECTIUNEA a 12-a
Verificarea la receptia si darea în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt

ART. 92
În vederea receptiei si darii în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt executantul trebuie sa întocmeasca si sa predea beneficiarului:
a) documentatia tehnica de executie;
b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele îngropate;
c) buletinele de verificare.
ART. 93
Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:
a) data efectuarii verificarii;
b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari;
d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice între utilaje si priza de pamânt;
e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamânt, masurata la utilajul cel mai îndepartat de priza de pamânt;
f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observatii asupra defectelor constatate si înlaturate.
ART. 94
Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamânt se face:
a) în instalatii subterane si în instalatii locale de legare la pamânt, cel putin de doua ori pe an;
b) la retelele generale de legare la pamânt, cel putin o data pe an.

CAP. 6
Dispozitii finale

ART. 95
Îmbracamintea, încaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa îndeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite în prezentele dispozitii.
ART. 96
(1) În vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta în raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca încarcari electrostatice.
ART. 97
Unele date privind valorile tensiunilor de încarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumator care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.
ART. 98
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

ANEXA 1
la dispozitiile generale

EXEMPLE
de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice

Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;
- încarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau încalzirea lichidelor inflamabile vâscoase utilizându-se aburul;
- transportul si manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;
- operatiunile de încarcare/descarcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;
- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizându-se substante inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile;
- operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;
- operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;
- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
- macinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselor pulverulente;
- procesele de fabricatie a firelor si fibrelor în industria textila;
- fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;
- operatiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
- desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
- procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeaza produse combustibile;
- frecarea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora în procesul de productie;
- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric;
- spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraîncalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care mai pot contine vapori ai acestor produse;
- operatiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;
- pulverizarea electrostatica utilizând vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravarii;
- operatiunile de imprimare în instalatii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilena;
- procesele tehnologice de producere a hârtiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie si textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor;
- operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor continând particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheata;
- zgârierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuart;
- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiva;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide si solide în suspensie etc.
Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:
- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii;
- în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încarcat la corpul uman;
- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamânt, mai rapid la cei cu pielea umeda.

ANEXA 2
la dispozitiile generale

ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica

Încarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, în acest caz având loc descarcarea prin scânteie între partile metalice aflate în apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încarcare electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legatura, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descarcari prin scânteie între partile metalice ale conductelor si recipientelor, în special la intrarea si iesirea din functiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scânteie între partile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum si între sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, exceptie facând sulfura de carbon.
La încarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si turbulentei se pot produce descarcari prin scânteie între partile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire.
Pe timpul încarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scântei între lichid si vas cu consecinte grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scânteie este în zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul încarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, în special la încarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se încarca electrostatic substantele solide si lichidul inflamabil si pot avea loc descarcari prin scânteie atât la suprafata lichidului, cât si în zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scânteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legat la pamânt, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cât lichidul are polaritatea mai mica.
În situatia în care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format între rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scânteie atât la operatiunile de umplere, cât si la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scânteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite si nici evitate în totalitate prin simpla punere la pamânt si nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însa formarea unei scântei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului în care rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 10^6 ohmi.
În cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, dupa care pot avea loc si explozii secundare.
La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara între materialele pulverulente si partile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum si între corpurile încarcate electrostatic si personalul de deservire din imediata apropiere.
În cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însotita de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putând forma cu aerul amestecuri explozive.
Masinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive între materialele si partile conducatoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurator.
În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru.
La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparând totodata si descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însa suficient pentru a ridica temperatura pâna la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenând si o reactie în lant care poate avea urmari grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale încalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact între partile aflate în miscare. Si materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamânt. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încaltaminte izolanta, acestea se pot încarca si prin influenta de la vehiculele încarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamânt descarcarea se face prin scânteie.
Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.

---------------

< inchide fereastra >